Cum este dezvoltata empatia la copii mici este importanta pentru dezvoltarea sociala ulterioara – o mai mare empatie in copilarie este legata de popularitatea ulterioara, de calitatea prieteniei si de competenta sociala.
Cercetatorii au descoperit, ca atunci cand parintii vorbeau mai mult, copilul era mai probabil sa descrie emotia pe care o vedeau in copilarie – fiind „trista”. Nu au gasit diferente in modul in care mamele si tatii au vorbit cu baietii sau fetele lor.
Similitudinea raspunsurilor empatice dintre baieti si fete si intre mame si tati a fost izbitoare. Doar o diferenta mica a fost observata intre baieti si fete. Fetele ofera o descriere verbala a emotiei copilului plans (de exemplu, „trist”) mai des decat baietii. Si doua diferente foarte diferite de gen au fost observate printre cele patru combinatii posibile de baieti / fete, mame / tati. Baietii si-au exprimat mai multa suferinta in prezenta mamei lor decat tatal lor, iar fetele au demonstrat o preocupare mai empatica in prezenta tatalui lor decat a mamei lor.
Poate ca, pana la varsta de 24 de luni, baietii incep deja sa constranga expresiile lor de primejdie in prezenta unui adult. In mod similar, probabil ca fetele s-au obisnuit deja sa-si vada mamele angajate in activitati linistitoare si sa ramana inapoi mai mult daca sunt cu mama lor.
Studiul a confirmat o descoperire importanta gasita si in alte cercetari privind modul in care este dezvoltata empatia: exista o mare diferenta intre un copil care prezinta suferinta ca raspuns la un copil plans si acelasi copil care arata un raspuns empatic. Unii copii mici arata stres si pot sa-si controleze raspunsul si sa raspunda intr-un mod interesant. Pentru altii, necazul devine prea mult si nu pot sa interactioneze, concentrandu-se in schimb asupra proprilor necazuri. Exista o legatura intre manifestarea stresului si manifestarea empatiei numai atunci cand copilul arata capacitatea de a intelege si descrie situatia.
