Luptele zilnice cu cei mici ii pot face pe parinti sa se simta ca esecuri. In plus, sfidarea sau comportamentul necorespunzator al unui copil poate starni amintiri proaste din trecut, determinandu-i pe parintii sa reactioneze exagerat. Si, atunci cand se intampla aceste diferente, parintii care se simt deja coplesiti pot rabufni. Desi este de inteles ca presiunile parintilor ii imping la un moment de rabufnire, tipatul poate avea un impact asupra unui copil. Cuvintele – mai ales cand tipa sau striga – pot rani.
Strigatele declanseaza raspunsul la stres al corpului nostru, care poate avea consecinte grave pe termen lung. Cercetarile sugereaza ca abuzul verbal poate schimba de fapt structura creierului nostru. Strigatele persistente si stresul pe care le provoaca au fost legate de riscul crescut de anxietate, depresie si alte tulburari de dispozitie, precum si de durerea cronica si alte probleme de sanatate pe termen lung . De asemenea, nu impiedica comportamentul gresit … tinde sa faca copiii mai predispusi sa actioneze !
Copiii sunt afectati de tipete si urlete din primele luni de viata. Pana la 3 luni, bebelusii invata sa „dialogeze” cu parintii lor. Si acest dans delicat poate fi afectat de emotii plate sau excesive. Ganditi-va la asta ca la calcarea degetelor de la partenerul dvs. de dans. Dupa a zecea oara, incepi sa te indepartezi, nu mai ai un partener de dans in care poti avea incredere.
Cand copiii intra in acea perioada de la 9 la 12 luni sunt experti in citirea comunicarii tale non-verbale. Capacitatile lor de creier stang – cum ar fi limbajul, analiza, satisfactia intarziata – sunt la cativa ani distanta de stapanirea fiabila, dar abilitatile lor de creier drept – cum ar fi gesturile de citire, tonul vocii si expresiile faciale pentru a relua modul in care se simt parintii lor – sunt perfecte. Pot citi fara efort emotiile parintelui lor (fericire, tristete, speriere), chiar daca nu pot intelege toate cuvintele care ies din gura mamei sau a tatalui.
Cand un parinte tipa, copiii ridica acea furie, frustrare sau negativitate cu voce tare. Copiii mici sunt egocentrici. Le este foarte greu sa vada lumea din punctul de vedere al oricui altcuiva si interpreteaza tot ce se intampla in jurul lor ca fiind legat de faptele lor. Strigatul parintilor poate influenta modul in care copiii incep sa se vada pe ei insisi. Chiar daca nu sunt tinta izbucnirii, copiii pot interpreta strigatul parintilor in sensul ca sunt rai sau ca pur si simplu nu pot face nimic bine. De asemenea, pune bazele unei relatii destul de stancoase.
In plus, cand parintii tipa … si copiii invata sa tipe. Cu totii am auzit despre copiii mici care invata sa foloseasca cuvinte injurioase, deoarece le-au ascultat in conversatia pentru adulti. Asta pentru ca copiii fac ceea ce vad … nu asa cum li se spune.
Creierul copiilor mici este ca un burete, absorb tot ce vad sau aud. Demonstratiile de dragoste si bucurie ale unui parinte sunt reflectate inapoi prin oglinda actiunilor copilului lor, la fel ca si demonstratiile de nerespect si agresivitate. Strigatul le arata copiilor ca tipatul este un raspuns acceptabil la acele sentimente puternice. Cand un parinte tipa sau critica pe cineva cand este suparat, nu fi surprins daca si cei mic fac acelasi lucru atunci cand sunt supusi presiunii.